ok, eu-s calare pe subiect
la peisaje deseori vad doar o imagine de vis si ma bucur ca un copilut simtindu-ma libera si mica sub cerul imens si albastru. si atunci click-uiesc pentru a arata si altora ce am vazut eu. poate sunt si altii care simt acelasi lucru. chestie care nu prea s-a intamplat pana acum. probabil tehnica mea e nasoala rau, sau pur si simplu eu sunt prea zuza.
la cele macro ma uimesc detaliile. nimicurile alea mici mici pe care nu prea le mai apreciaza cineva [acelasi lucru in cazul florilor] si cu toate asta ele imi aduc zambetul pe buze. si sper sa fie asa si pentru altii. sper sa aduc un zambet cu o imagine.
la portrete.... doar instantaneele ma atrag in mod deosebit, pentru ca atunci e omul in toata splendoarea lui, atunci simte ceva, bun sau rau nu conteaza. nu-mi plac portretele facute in studio cand tre sa-i spun unuia ce sa mimeze. e falsitate, chestie care nu ma incanta.
la cele gandite si facute-n casa cu diferite "jucarii" d-ale mele [exemplu: cele facute pentru tema "maine"], a fost mai important timpul petrecut pentru a gandi imaginile alea. discutiile cu prietenul avute in prealabil. si momentul cand mi-am spus ca "da, asta e cadrul pe care-l vreau si care spune ideea mea asa cum e intre cei doi neuroni bezmetici". daca nu era ceva in regula stateam si mai incercam variante de aranjare pana intuitia mea nu mai avea nimic de comentat.
daca o sa mai am ceva de adaugat o sa postez iar.
